ARO M461 DeAgostini – transformare in decapotabil
Macheta mult dorita si mult asteptata este deja pe bancul de lucru. Programarile sunt facute. Am 4 bucati, din care voi pastra una originala, dar cu rectificarile de rigoare, una va deveni decapotabila si ca inspiratie avem pozele unui vehicul surprins intr-o parcare din Slobozia, mai vreau sa fac unul de militie care va fi SlotCarAro vehiculul numarul 2, si apoi unul de pompieri pe care cred ca il voi carosa, daca voi gasi pozele pe care stiu ca le am undeva prin calculator, cu un ARO M461 carosat. Ma intreb daca la Bulgari o sa apara cumva varianta GAZ, pentru ca as dori sa il am si pe acesta in colectie.
Deci pentru inceput am detasat prelata. Lipita de jur imprejur cu diferite cantitati de adeziv, s-a dovedit a fi o operatiune destul de anevoioasa si periculoasa, mai ales ca voiam sa pastrez intacte doua prelate din patru. Am folosit o lama de bisturiu, foarte subtire, prinsa pe un maner de cater de modelism. Pentru a proteja aripa spate de eventuale atingeri accidentale cu lama, am lipit o bucatica de hartie autoadeziva de preturi peste aripa. Cu migala si rabdare am reusit sa obtin astfel doua prelate fara sparturi. Exact ce imi doream…
Urmeaza apoi desprinderea aripilor fata, care sunt din plastic si nituite pe caroseria metalica. Cu o freza se indeparteaza ciuperca nitului si piesa iese intacta afara. Am scos de pe ea si farurile, pentru ca le voi face piesele de camuflaj, genele lungi care dau nota aceea aparte acestui vehicul in varianta militara.
Urmeaza extragerea mobilierului interior. Atentie caci acolo unde este motat cauciucul de rezerva, exista pe interior o mare cantitate de adeziv, care tine mobilierul lipit pe caroserie. Cu lama bisturiului strecurata intre ele, se rezolva problema.
A urmat indepartarea ramelor geamurilor de la usi. Puteam sa aleg varianta cu ramele intacte, dar mi-a placut mai mult vehicului din imaginile prezentate in revista, acela fara rame la usi. Ca atare am indepartat oglinzile si proiectorul, care oricum erau lipite strambe si cu adeziv pe alaturi. Cu caterul si cu atentie se rezolva problema. Ramele geamurilor metalice le-am taiat cu traforajul, folosind niste panze rosii nemtesti, speciale pentru metal.
Interiorul trebuia modificat si el. Lateralele portierelor dublau practic sectiunea usilor aratand oribil, un rand de metal si unul de plastic, mai ales ca la aceasta piesa, matrita era pe interior identica la ambele portiere, adica in formatul cu usa mare, cea de pe dreapta, si in stanga la sofer, unde portiera pe afara era de un soi si pe interior de alt soi. Poate ca daca pastram rama, nu mai era nevoie sa intervin aici, dar oricum, la o masina decapotabila, trebuie amenajat interiorul care devine astfel vizibil si defectele dau o nota proasta. Ca atare, am decupat zona usilor dar am pastrat burtiera de pe portiere, decupand-o si lipind-o direct pe partea metalica. Am facut si manerele interioare la usi din bucati de capse metalice lipite cu superglue.
Am indepartat si spetezele canapelelor pentru ca nu erau pozitionate corect in raport cu sezutul, fiinde deplasate inspre fata. Cu aceasta ocazie am decupat picioarele cu care speteaza se sustine si se rabateaza pe sezutul canapelei.
Dupa finisarea taieturilor, am vopsit interiorul conform imaginilor din revista, cu kaki si gri. Bordul l-am vopsit cu kaki si am evidentiat aparatele de bord cu aluminizat. Cu aceasta ocazie am observat ca bordul nu este conform modelului M461, ci mai degraba cred ca este al unui GAZ. Nu sunt sigur! Am facut cu aluminizat si spitele volanului.
Parbrizul este din aceeasi piesa, rama si sticla, din plastic, si vopsit numai pe afara. Cu aceasta ocazie am vopsit si pe interior, pentru ca sa nu se vada imperfectiunile matritei, pe care le-am slefuit in prealabil. Am confectionat si forma motoraselor de la stergatoarele de parbriz, specifice acestui model de ARO. Am aluminizat si tija schimbatorului de viteza.
La caroserie, dupa finisarea taieturilor la portiere, am vopsit cu kaki marginea de deasupra si am corectat pe unde trebuia. In spate, am montat si lampile de semnalizare care lipseau. Acestea au forma ascutita, conform modelului din revista, desi exista la M461-D lampile dreptunghiulare, mi-am dat seama abia dupa ce am montat semnalizatoarele, facute din farfuri de scobitori si montate in gauri de 1,2 mm facute in caroserie. de fapt am facut numai o gaura, pentru ca una a ramas de la vechea placuta de inmatriculare, aruncata pentru ca era cu scrisul topit si prelins de la adeziv. De asemeni am facut si ochiurile de pisica situate in josul partii din spate. Am confectionat alte numere de inmatriculare, tot de armata, ca sa nu am doua vehicule cu acelasi numar. Acesta reprezinta anul nasterii mele.
Canapelele din spate, au capatat picioruse prin decupare. Au fost slefuite si finisate apoi lipite la locul corect si date cu negru acrlic mat, ca sa imite vinilinul original matuit. Personal, am condus si ARO IMS cu canapelele din vinilin maro., cand eram in armata. Voi confectiona si canistrele suplimentare, de benzina, aflate pe partea din spate, dar zilele viitoare, cand voi face pentru toate vehiculele deodata.
Farurile au capatat frumoasele gene, piese de camuflaj antiaerian, specifice vehiculelor militare romanesti si sovietice. Tot in fata am aluminizat si carligele de remorcare de pe bara de protectie. La final, am montat la loc oglinzile si proiectorul si am dat cu negru balamalele capotei si cu aluminiu manerele portierelor exterioare. Am aplicat tinta militara pe portiere si am schimbat rotile cu cele ramase de la ARO 240 transformat in ARO SLOT. La fel si cu roata de rezerva, pe care am pus-o exact asa cum e, cu capacul in afara, pentru ca inca nu m-am decis sa fac o janta inversata. Poate in viitor, voi face asa ceva, sau poate face domnul Doru, LDH, ca are experienta in turnat roti din rasini, si la care indraznesc sa apelez pentru asa ceva. Sper sa nu se supere si sa creeze dumnealui modelul.
In final, prima macheta modificata ARO M461 decapotabila, se afla la loc de cinste in colectia mea. Ea va trona pe biroul meu doua saptamani, conform obiceiului, pana la aparitia urmatorului numar DeAgostini, pe care nu-l voi mai critica public indiferejnt cum va fi! Sper ca prezentarea lucrarii mele sa fie de folos celor ce se incumeta sa faca o astfel de transformare. Spun aici, pentru ca in multe mesaje private sunt intrebat daca vand modelele modificate de mine. Va rog sa nu imi mai solicitati asa ceva pentru ca NU VAND nici una. Singurul pentru care mai lucrez este amicul Alex88 din Slobozia, cu care impart pasiunea in acest areal.
Va invit sa vizionati galeria foto a acestei minunatii de masinute, care deja e locul 1 in inima mea de colectionar amator!
Multumesc DeAgostini! daca jucariile erau perfecte, nu ma incumetam sa le transform!
Leave a response!