Retrospectiva anului 2019 in imagini
Pasiunea pentru autovehicule romanesti clasice o am din tinerete.
Mereu am admirat masinile romanesti si am fost mandru cand vedeam pe valea portului sute de vehicule ce plecau la export.
Am realizat machete inca din tinerete, din adolescenta. Am pornit cu cele din carton, din placaj traforat si mai apoi automatizam jucarii din comertul socialist. Nu am fost un copil de bani gata. Strangeam leu cu leu ca sa cumpar o jucarie sau un kitt de avion. Primele machete din carton erau actionate de motoare elastice sau cu rachete tampon.
Prima jucarie cu program numeric a fost acel ARO 244, pe care l-am automatizat cu un contactor mobil pas cu pas din telefonie, la care am inlocuit bobina de actionare magnetica cu un motoras de 3 volti de la o alta jucarie. L-am scos in fata blocului si am uimit toti vecinii cu rulajul acelui aro ce facea poligonul automat.
Anii au trecut si pasiunea a evoluat. A venit peste noi tehnologia moderna si am facut pasul inainte.
In 2014, cu prima imprimanta Prusa I3, am inceput sa printez camioane romanesti.
Multumesc Viorel Spinu, Vali Popescu, Iulian Pintea. Oameni care m-au ajutat sa devin ceea ce sunt, oameni ce mi-au schimbat viata.
Primele proiecte de camioane romanesti au venit sa imi faca viata mai frumoasa, mai pasionala decat era. Printarea 3D a fost un pas inainte si iata ca anul care a trecut am adus evolutie in lucrarile mele. Am continuat sa lucrez, sa inovez, sa evoluiez.
Sper ca lucraile mele sa placa, sa ramana un memoria colectiva amintire despre masinle reale care au fost construite de industria auto romanesca, in vitrinele pasionatilor si in muzeele unde am trimis machete!
Leave a response!