Home » ARO, Tunare Masinute

UM 01212

15 January 2014 2 Comments 4,901 vizualizări

Armata e cu noi!

Am petrecut mai toate vacantele de vara ale copilariei printre camioane, tancuri si ims-uri militare. In fiecare vara bateam drumul pe jos de la actualul Brotacei din Constanta, pe ruta actualei strazi Tulcea, pana in dealul unitatii militare. Nu erau mijloace de transport in comun pe acolo iar capatul de linie al troleibuzului 43 se oprea undeva unde acum este intersectia Tulcei cu Bd. Tomis. Aici se termina orasul de nord. De jur imprejur erau numai campuri. In zare se vedea printre stufaris lacul Tabacariei, neamenajat si oracaitul broastelor umplea aerul diminetilor. De colo, o luam la picior, copil fiind, inarmat cu pietre si cu un bat mare, printre baracile darapanate ale tiganilor, garajele IGO si groapa de gunoi a orasului. Cu inima cat un purice speram sa scap de haitele de caini si sa apara o masina militara care sa ma ia pana la unitate. Uneori aveam noroc. Ma cunosteau toti militarii. Eram baiatul tovarasei secretare a comandantului unitatii militare 01212. Acolo era lumea mea de vara. Imi petreceam mai tot timpul calare pe tancuri si pe camioanele din dotare. Am apucat Gaz-ul, IMS-ul si ZIL-ul militar. Apoi Bucegii, DAC-ul si ARO 244. Primul care a sosit in unitate a fost masina comandantului…. un minunat 244 in care aveam acces fara oprelisti. Primul volan de care am tras sezand pe bratele unui militar turc, a fost al unui IMS de transmisiuni. La 9 ani bateam morse cot la cot cu transmisionistii. Deja ajungeam la pedale cand a sosit 244. Nu am cum sa uit acele vremuri. Nu am cum sa uit palmele luate la bulanele goale, de la mama, atunci cand la ora 15.30, cand trebuia sa ma prezint la birou pentru pregatirea de plecare, veneam plin de vaselina si mirosind tot a benzina. Mama ma urca in picioare intr-o chiuveta antica, din fonta, si ma spala plesnindu-ma intruna pe picioarele goale pentru ca trebuia sa piarda timpul curatind un mic derbedeu . Acum, blocurile au inlocuit campul cu tigani si caini, unitatea a fost defrisata de minunata livada de caisi iar militarii au disparut din posturile de santinela amplasate de-a lungul gardului… In amintirea celor vremuri am reprodus un mic ARO 244, masina tovarasului comandant, pe care nici nu mai stiu cum il chema, dar alaturi de ai sai copii am petrecut momente neuitate in acea unitate militara 01212.

2 Comments »

  • Constantin Dumitru said:

    Minunata poveste domnule! Imi amintesc unitatea aceea, undeva departe, dincolo de cea de graniceri! Mi-au dat lacrimile citind.

  • vlad said:

    aceasta macheta se poate comanda?

Leave a response!

Adăugați un comentariu mai jos pe tema materialului prezentat.

Fiți amabili. Nu înjurați. Rămâneți pe topic. Fără spam.